|
Teen_Queen
Admin_Misterios
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 139
|
|
Pentru a putea intelege mai bine intreaga cultura gotica va trebui sa pornim de la inceputurile intregii arte si sa incepem chiar cu nasterea ei; sa coborim la artele antichitatii ca mai apoi sa ajungem in evul mediu, secolele XV-XVII si arta secolului XIX.
O istorie a artei: nu un traiect linear, ci o evolutie mereu improspatata de contributii exterioare, in care amestecurile si conexiunile geografice si temporale produc necontenit mutatii ale formelor si ale functiilor artei. Orice opera, spune insusi sculptorul Robert Smithson, isi asuma efectul produs de curgerea timpului, raportindu-se in mod egal atit la preistorie cit si la cel mai indepartat viitor. In arta, durata este mai importanta decit originalitatea-valoare relativa si trecatoare, condamnata la o permanenta depasire; de aceea Delacroix voia sa fie "un clasic pur", aceasta capacitate de a dura constituie un criteriu de arta. De aici taina ei; uimirea de a constata ca arta greaca ne emotioneaza inca dupa secole, ca picturile rupestre (marea sala a taurilor din pestera Lascaux), de la descoperire si pina astazi, ne apar ca inceputuri ale artei.
Fascinatia unei nasteri, asa se manifesta mereu arta. Ceea ce ne impresioneaza la Lascaux este prezenta initiala a unei gindiri creatoare asemenea unei vieti care se naste sub ochii nostri. Intr-adevar, principiul care sta la baza acestei arte provine nu atit din coduri prealabile cit dintr-o plasmuire izvorita din natura si inteleasa ca o evolutie vitala. Paralel cu functia sa rituala si magica, mai evidenta in perioadele de demult, functia ludica, adica jocul cu regulile, constituie o conditie esentiala a emergentei artei. Din totdeauna, prin arta fiinta umana sfideaza moartea.
"Antichitate" este perioada care se intinde de la sfirsitul neoliticului pina la inceputul evului mediu. Cuvintul "Antichitati" denumeste si lucrarile de arta vechi, incepind cu renasterea italiana, spre deosebire de creatiile "moderne". Antichitatea prezinta in special perioada care incepe cu aparitia scrierii, catre mileniul IV i.c., si se prelungeste pina la caderea imperiului roman in 476, o data cu inlaturarea ultimului imparat. In ciuda acestei date simbolice, limita intre antichitate si evul mediu ramine imprecisa. Exista o evolutie lenta marcata de crestinarea imperiului roman si divizarea lui in doua parti, simultan cu marile invazii germanice.
Antichitatea se refera la o vasta parte a lumii, in principal cea organizata in jurul Mediteranei care ofera o cale de comunicatie naturala. Se diferenteaza antichitatea orientala proprie egiptanilor, mesopotamienilor si persilor, si antichitatea clasica a grecilor, etruscilor si romanilor. Aparitia si dezvoltarea oraselor determina crearea unei arte monumentale care ia amploare din ce in ce mai mult, o data cu construirea statelor si apoi a imperiilor. Dezvoltarea oraselor nu se produce in acelasi moment in bazinul Marii Mediterane. Un puternic vint civilizator vine din orient, apoi se raspindeste spre occident, creind o filiatie intre aceste mari civilizatii. Datorita acestui fapt, in Europa se suprapun perioade diferite.
Antichitatea cucereste 4.000 de ani de istorie, cu evolutii arhitecturale, cu mari constructii mesopotamo-egiptene spre eleganta coloanelor grecesti. Roma va prelua toata aceasta mostenire intr-un raport balansind in jurul grandorii si al lipsei de masura. Paralel, arta reprezentarii-pictura si sculptura-va cunoaste aceleasi evolutii. Artistul va inventa forme din ce in ce mai suple si mai vii, trecind incetul cu incetul de la suprafata plana la o lume complexa, in trei dimensiuni. Astfel, studiul antichitati revela, la o scara redusa, antagonismul mereu renascind intre civilizatia orientului si aceea a occidentului. Confruntarea se dovedeste uneori brutala, dar occidentul nu cedeaza niciodata sa primeasca influente benefice.
Evul Mediu cuprinde perioada dintre secolul V si secolul XV; incepe deci, la sfirsitul antichitatii, o data cu prabusirea imperiului roman de apus in 476, si se termina in zorii renasterii italiene. Evul Mediu marcheaza intrarea definitiva a occidentului in perioada crestina.
Arta Paleocrestina este cea care, de la sfirsitul antichitatii, pune bazele iconografice ale artelor crestine ce se vor naste. Din secolul III, ea constituie fundamentul artei Bizantine consacrate in intregime glorificarii lui Dumnezeu si Imparatului. Aceasta arta infloreste in secolul VI si se prelungeste timp de aproape un mileniu in partea orientala a Imperiului Roman. In partea apuseana a imperiului se raspindeste Arta Noilor Navalitori; de la sfirsitul secolului V, aici se stabilesc diferite triburi germanice: francii in Nordul Galiei, burgunzii in Est, ostrogotii in Italia si vizigotii in Peninsula Iberica. Arta lor, predominant ornamentala, ia avint in domeniul fabricarii armelor si podoabelor, germanii excelind indeosebi in orfevraria lucrata in tehnica cloisonne. Vocabularul lor artistic este alcatuit, in special, din forme abstracte si zoomorfe, care evoca o imaginatie bogata.
Pentru a-si asigura suveranitatea, care, de acum inainte, trebuie sa fie recunoscuta de puterea papala, popoarele germanice se convertesc treptat la crestinism. Acest proces permite fuziunea artei lor cu mostenirea artistica a antichitatii. Astfel, arhitectura si relieful sculptat, continuatoare ale traditiilor vechii Rome, se simt "germanizate". Occidentul crestin isi regasaste unitatea politica, impreuna cu renasterea intelectuala, culturala si artistica abia la inceputul secolului IX, o data cu triumful imperiului Carolingian. Desi aceasta renastere pare a fi fost prea scurta (aproximativ 80 de ani), ea marcheaza totusi o ruptura profunda in traditia artistica a occidentului crestin, care anunta o alta, mai durabila.
Dupa invaziile normande, ungare si serazine din secolul VIII, arta cunoaste din nou avint si o revigorare evidenta, care se exprima in Arta Romantica, incepind din secolul XII, si apoi in inovatiile Gotice. Hranit de spiritulaitatea crestina, atit stilul Romantic cit si cel Gotic sint reflectate credintei unei civilizatii dedicate in intregime glorificarii lui Dumnezeu.
pareri?? 
_______________________________________
Administratorul va ramane misterios pentru un timp.
|
|
fara suparare.... 
